Poșta Română a lansat o colecție de NFT-uri pe platforma MultiversX

Andrei Badescu

Updated on:

TECH
4 minutes
campanie-demnitate-si-curaj-posta-romana-nft

Aceste NFT-uri fac parte din campania “Demnitate și curaj – site | Facebook inițiată de Poșta Română – website | Facebook, în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) – website | Facebook, Editura Humanitas – website | Facebook, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI-București – website | Facebook și cu sprijinul Teatrului Național București – website | Facebook.

NFT-Posta-Romana-Scars-Of-The-Past-Campanie-Demnitate-si-curaj

Campania, inspirată de anul Centenar Monica Lovinescu – 2023, își propune să îi omagieze și să îi promoveze pe românii care au îndrăznit să sfideze regimul comunist și să lupte pentru drepturile și convingerile lor, indiferent de consecințe.

În timpul perioadei comuniste, Poșta Română a avut un rol complex, fiind sub supravegherea strictă a Securității, ceea ce a dus la monitorizarea și controlul corespondenței. Cu toate acestea, românii au găsit modalități de a-și exprima opoziția și nemulțumirile prin intermediul Poștei, servind și ca un mijloc de luptă împotriva opresiunii.

Cele 100 de NFT-uri sunt variante a 10 cărți poștale purtând chipurile a 8 eroi:

  • Monica Lovinescu (Wikipedia) - a fost un simbol al luptei pentru libertate în timpul regimului comunist din România, oferind o platformă de exprimare liberă pentru scriitori și intelectuali prin emisiunile sale la Radio Europa Liberă. Confruntându-se cu amenințări și agresiuni fizice din partea regimului, Lovinescu și-a dedicat viața promovării adevărului și libertății de gândire. Povestea sa este strâns legată de sacrificiile mamei sale, Ecaterina Bălăcioiu, care a fost persecutată și asasinată în închisorile comuniste, iar moștenirea sa rămâne un simbol al curajului și integrității în lupta împotriva opresiunii.
  • Virgil Ierunca (Wikipedia) – eseist, critic literar și dizident anticomunist român, se remarcă pentru opoziția sa față de regimul comunist din România. Cartea sa “Fenomenul Pitești” a expus atrocitățile comise în închisoarea Pitești, aducând la lumină experimentele brutale de “reeducare” la care erau supuși deținuții politici. În exil în Franța, Ierunca a colaborat cu Radio Europa Liberă, furnizând informații critice despre regimul comunist român și susținând valorile democratice și drepturile omului.
  • Elisabeta Rizea (Wikipedia) – născută în 1912 într-o familie de țărani săraci din Domnești, Argeș, a devenit un simbol al rezistenței anticomuniste în România. În timpul regimului comunist, a sprijinit activ grupul de rezistență “Haiducii Muscelului”, furnizând alimente, haine și informații. A fost arestată în 1950 și condamnată la 6 ani de muncă silnică pentru uneltire împotriva regimului. Eliberată în 1956, Elisabeta a continuat să sprijine rezistența anticomunistă și a fost rearestată, însă a rămas un exemplu de demnitate și curaj. A decedat în 2003, la vârsta de 91 de ani.
  • Ecaterina Bălăcioiu (Wikipedia)
  • Dinu Pillat (Wikipedia) – scriitor și intelectual român, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare în 1960 în cadrul procesului “Noica-Pillat” din cauza opoziției sale față de regimul comunist. Torturat și închis în Jilava și Gherla, a refuzat să renunțe la convingerile sale. Eliberat în 1964, a continuat activitatea de cercetător, dar a fost concediat în 1975 din motive politice. A murit în același an în urma unui cancer.
  • Annie Bentoiu (Wikipedia) – martor atent la instaurarea comunismului în România, a suferit persecuții și a fost forțată să întrerupă studiile în timpul regimului. Familia ei a fost supusă abuzurilor și persecuțiilor comuniste, pierzând totul. După Revoluție, a activat ca dactilografă, traducătoare și scriitoare, publicând în străinătate sub pseudonime. Volumul său de memorii, “Timpul ce ni s-a dat”, reprezintă o mărturie cutremurătoare a perioadei comuniste în România.
  • Anița Nandriș-Cudla (Wikipedia) – născută în 1904 în Bucovina, a trăit o viață marcată de suferințe, începând cu ororile Primului Război Mondial. Forțată să renunțe la școală la vârsta de 13 ani, a preluat gospodăria și îngrijirea mamei imobilizate la pat. Dezrădăcinată în timpul ocupației sovietice din 1940, a fost deportată în Siberia împreună cu cei trei fii. Supraviețuind regimului de muncă forțată și înfometare, s-a întors în satul natal după 20 de ani și a scris, cu grafie originală, povestea sa cutremurătoare, publicată în 1991. A decedat în 1986, iar manuscrisul a fost adus clandestin în România.
  • Adriana Georgescu (Wikipedia) – Adriana Georgescu, născută în 1920, a fost o victimă a represiunilor comuniste în România. Avocată și șefă de cabinet a prim-ministrului Nicolae Rădescu, a fost arestată în 1945 și condamnată la închisoare corecțională. Supraviețuind atrocităților din temnița comunistă, a fost grațiată în 1947, dar rearestată în același an. După o evadare spectaculoasă, a părăsit ilegal România și a scris memoriile intitulate “La început a fost sfârșitul”, dezvăluind cruzimea și cinismul regimului comunist. Decorată în 2000, a murit în 2005 în Marea Britanie.

Cum se pot cumpăra NFT-urile din campania Demnitate și Curaj ale Poștei Române?

NFT-urile poartă numele “Scars of the Past”, au fost create de către cei de la ICI și pot fi achiziționate de aici. Colecția de NFT-uri create a celor de la ICI este destul de impresionantă și nu știam de ea, merită aruncat un ochi și pe celelalte NFT-uri create de aceștia.

Ah, era să uit. Prețul unui NFT “Scars of the Past”, parte a colecției “Demnitate și curaj” este de 1 eGLD. Eu cred că o să cumpăr NFT-ul Anița Nandriș-Cudla, povestea dânsei fiind cu adevărat impresionantă (nu că celelalte nu ar fi fost).

Leave a Comment